Ca să mă fac înțeles de la început, despre cazul Roșia Montană nu am o părere pro sau contra. Sunt aproape la fel de neutru ca și elvețienii, doar că față de ei am câteva informații și mă pot documenta oricând la fața locului sau prin surse oficiale. Ideea e că deși nu susțin nicio mișcare, am cum să mă exprim pe baza acestui subiect.
Vineri (13) am fost la o întâlnire între bloggeri și RMGC reprezentată de Dragoș Tănase (GM) și Cătălin Hosu (manager regional de comunicare). Am avut astfel ocazia să aud părerea oficială a RMGC fără să mă bazez pe informații laterale și eventual trasmise ușor eronat.
Ce mi-a fost clar de când am primit invitația de a participa la eveniment este că urma să aud doar păreri pro din partea celor de la rmgc. Cu toate astea am fost plăcut surprins să aud păreri sincere. A fost o discuție deschisă (cam aglomerată de întrebări, dar asta e normal) în care ni s-a explicat cum stau lucrurile. Am înțeles acum (deși eram convins de asta) că în România birocrația și oficialitățile funcționează exact cum nu trebuie. Adică lucrurile sunt făcute prost, durează o veșnicie și costă o căruță de bani.
Discuția s-a întins pe o gamă destul de amplă de subiecte, dar cele mai importante mi s-au părut cele economice, sociale și ecologice, totodată cele cu impact maxim. Pe partea de ecologie proiectul rmgc stă destul de bine. Ne-au prezentat măsurile de securitate luate pentru protecția mediului și concluzia este că nicio catastrofă naturală nu prea are cum să afecteze acel baraj care ține în loc lacul de decantare. Ba mai mult nici lacul nu-i chiar toxic, pentru că, în teorie, neutralizarea ceanurii folosită pentru a obține aurul este făcută destul de riguros și o aduce la o concentrație sigură pentru mediu și om.
Pe partea economică lucrurile stau puțin mai prost. Pentru că RMGC ne-au prezentat o împărțeală cam dubașă. După calculele lor profitul pe care îl scot e undeva la jumătate față de ce ia statul român. Dar tot după calculele lor prețul aurului e mai mic decât e în realitate. Adică, în cel mai bun caz o să ajungă la un profit aproape egal cu cheltuielile, ceea ce nu-i deloc rău. Asta rămâne de văzut.
La nivel social e cea mai complicată problemă. Aici există de fapt scandalul rmgc. Sincer să fiu eu nu am înțeles până acum ce se cere. Lumea vrea să nu fie exploatat aurul sau să-l exploateze altcineva? În varianta cu păstrarea aurului în pământ nu văd niciun beneficiu real. Statul tot sărac rămâne, Roșia Montană piere pe zi ce trece din lipsa banilor (iar drept vorbind rmgc vine cu o sumedenie de joburi). Și între noi fie vorba, festivalurile anti-rmgc nu-s chiar cea mai potrivită formă alternativă. Mă îndoiesc că aduc bani în comunitate sau că atrag investitori pe partea turistică.
Cam asta am înțeles eu pentru moment. Dar discuții vor mai fi. Și pe viitor o să fiu mai pregătit, pentru că e un subiect care merită atenția noastră și mai ales un subiect care merită analiza noastră. Desigur, dacă aveți ceva de transmis către RMGC spuneți-mi, am contactele lor și pot să vă fiu purtător de cuvânt cât timp transmiteți idei argumentate. Acuzele gratuite, fără urmă de conținut refuz să le transmit, nu-și au locul în discuții.










